Servicii consulare/administrative

foarte slabaslababunafoarte bunaexcelenta (13 evaluari, media: 5,00 din maxim posibil 5)
Încarc...

În calitate de traducător jurat (cu drept de legalizare a documentelor traduse) sunt contactat zilnic de cetăţeni români, care trebuie să-şi reînnoiască/preschimbe acte de stare civilă, documente de identitate, fie prin Consulatele din Germania, fie prin autorităţile administraţiilor locale.
Aş vrea să atrag atenţia asupra a 3 mari problemele cu care se confruntă aceşti cetăţeni:
1) Obligativitatea aplicării Apostilei de la Haga (Convenţia de la Haga din 5 oct. 1961) pe documentele personale şi pe traduceri.
În măsura în care Apostila nu este cerută cetăţenilor români de către majoritatea autorităţilor germane, autorităţile române insistă asupra acestui act birocratic aproape perimat, care nu face altceva decât să supună oamenii unor cheltuieli absolut inutile. Pentru aplicarea Apostilei, cetăţenii trebuie să se deplaseze zeci de km până la Tribunalul regional competent. (Solicitatea ca şi Apostila să fie tradusă este şi mai aberantă, în condiţiile în până şi Ministerul de Externe german a confirmat că o traducere a acestei ştampile nu se impune, conţinutul ei fiind unul unitar pentru toate statele semnatare ale Convenţiei.
Obligativitatea Apostilei este menţionată, de ex. în pagina Consulatului de la Bonn aici: http://bonn.mae.ro/node/428

2) Solicitarea autorităţilor române, precum şi a notarilor români ca actele notariale încheiate în străinătate să fie autentificate (legalizarea de semnătură fiind insuficientă).
Precizez că legalizarea de semnătură printr-o încheiere a unui notar public german are acelaşi efect juridic ca şi o autentificare. Diferă doar… textul încheierii şi taxa notarială. Ambele certifică faptul că părţile solicitante s-au prezentat şi legitimat în faţa notarului, precum şi că actul încheiat reprezintă voinţa părţii. O simplă procură cu legalizare de semnătură, cu traducere şi Apostilă (prin care mandantul împuterniceşte un mandatar de ex. cu ridicarea cărţii sale de muncă) ajunge să coste un cetăţean aproximativ 120-150 Euro, pe când aceeaşi procură cu autentificare îl poate costa peste 300 de Euro! În aceste condiţii insistenţa cu care se solicită autentificarea este pur şi simplu aberantă şi pentru mulţi o piedică birocratică în a-şi exercita dreptul de a beneficia de servicii publice accesibile.

3) Obligativitatea prezentării personale a cetăţenilor la ghişeele Consulatelor pentru a putea beneficia de servicii consulare.
Abstracţie făcând de problemele financiare legate de distanţele de sute de km până la sediile Consulatelor, de cele de la locurile de muncă legate de absenţe, am avut cazuri de-a dreptul strigătoare la cer, în care persoane cu boli grave, incurabile, având adeverinţe ale unor Clinici de oncologie din Germania, adresate Consulatelor, prin care se certifica faptul că se recomandă imperativ evitarea de către bolnavii respectivi a oricăror eforturi, inclusiv expunerea la contactul cu alte persoane, respectivii au fost obligaţi să se prezinte personal la sediul Consulatului, dacă doresc să li se elibereze un paşaport nou. Chiar şi asemenea acte ar putea fi rezolvate prin intermediul poştei, cu atât mai mult atunci când este vorba despre persoane aflate în incapacitate de a călători.