Inmatricularea, radierea unui autovehicul

foarte slabaslababunafoarte bunaexcelenta (3 evaluari, media: 5,00 din maxim posibil 5)
Încarc...

Pe langa cozi la diferite ghisee, si hartii carate cu geamantanul, politia locala din Tg-Mures pare sa aiba si legi interne. Nu recunoaste adeverinta de plata ANAF, punandu-te in situatia de-a astepta, pana in ziua in care plata le apare lor pe computer. De ce? Pentru ca, spun ei, au fost oameni care au fraudat sistemul. Nici nu-si dau seama ca prin aceasta declaratie, l-au facut automat hot si pe omul cinstit. Cosmarul inmatricularii ar putea fi rezolvat astfel:
Intr-o lume computerizata si cu angajati competenti, chinul inregistrarii unei masini ar putea fi nulificat. S-ar putea elimina si la noi inregistrarea masinilor pe judete. Si atunci, necesitatea schimbarii numarului, de fiecare data cand se schimba proprietarul, ar dispare. Masina ar putea fi inregistrata o singura data, putand sa-si mentina acelasi numar pana la casare. In baza de date a unei autoritati, care sa se ocupe de inregistrarea si iradierea autovehiculelor, ar putea fi modificat doar numele prorietarului, la fiecare vanzare-cumparare, ori de cate ori este necesar. In acest fel, masina nu ar mai trebui legata nici de un domiciliu anume. Lasandu-i astfel pe comparatori, cat si pe vanzatori, sa-si petreaca timpul mult mai placut decat stand la cozi si platind pentru mormane de hartii, carate mai apoi de la un ghiseu la altul.

Am dubii serioase fata de faptul ca cineva, este cu adevarat in stare, sa tina evidenta tonelor de hartie.

Fiecare vanzare-cumparare ar putea fi anuntata astfel autoritatii in cauza, prin intermediul unui talon, trimis prin posta. Talon care ar putea fi eliberat de aceeiasi  autoritate, si trimis tot prin posta, noului proprietar. Acest talon ar putea fi chiar talonul masinii, care se schimba oricum, atunci cand proprietarul se schimba.

El ar putea contine o rubrica: vanzare cumparare, in care vanzatorul, cat si cumparatorul, vor trebui sa-si treaca numele, semnatura, si codul numeric personal. Dupa care, vanzatorul, interesat in primul rand de pierderea posturii de proprietar, l-ar trimite agentiei mentionate. Care, la randul ei, precum spuneam, ar emite un nou talon, pe care l-ar trimite persoanei care a semnat la rubrica cumparator. Primul talon emis, ar merge desigur la firma care vinde pentru prima data atovehicolul. Ideile enuntate, pot parea un vis pentru multi romani. Dar, in 2016, nu ar trebui sa fie. Decat, eventual, pentru cei care mai doresc sa traiasca intr-o societate feudala. Pentru ceilalti ar trebui sa fie mai degraba o doleanta, daca nu o pretentie. Din moment ce timpul este cel mai scump capital de care beneficiem pe acest pamant.

Rar ti se va da ceva daca nu ceri si daca nu insisti. Mai ales acolo unde este implicat si politicul.