eliberare pasaport crds

foarte slabaslababunafoarte bunaexcelenta (10 evaluari, media: 4,50 din maxim posibil 5)
Loading...

Deplasarea pe distante mari la serviciile consulare pentru eliberarea unui pasaport . Nu se pot trimite actele electronic si pasaportul sa fie trimis prin curier asa cum este posibil pentru alte state comunitare?

  • : mai
  • : raportare in format electronic| alta procedură de simplificare
  • : depus dosar in format electronic si eliberare acte fara a fi necesara prezenta fizica la serviciul consular
  • Dan

    Scopul unui pasaport e identificarea. Pentru aceasta, se iau probe biometrice (amprenta, fotografia, si semnatura cel putin).

    Daca aceste date nu sunt prelevate personal, altcineva ar putea sa ceara un pasaport in numele tau.

  • danielfadur

    Pasaport CRDS sau Carte de identitate CRDS?

    Conform art. 11 alin. 2 din OUG 97/2005 republicată, ”prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, precum şi cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflat în termen de valabilitate”.

    Deși avem dreptul de a ne stabili domiciliul oriunde în lume, deși nu mai deținem în co/proprietate sau în chirie nici o locuință în România și deși am solicitat schimbarea domiciliului în conformitate cu realitatea de fapt, suntem împiedicați să ne exercităm drepturile civile și să ne fie recunoscut domiciliul, datorită faptului că norme anacronice precum art. 34 alin. 6 din Legea 248/2006, prevăd că ”Cetăţeanul român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate are obligaţia ca, la înmânarea paşaportului simplu electronic ori a unui paşaport simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, să predea actul de identitate care atestă existenţa domiciliului în România, emis de autorităţile române”.

    Astfel, nouă, cetățenilor români cu drepturi depline, odată cu renunțarea la domiciliul din România ni se cere să renunțăm la actul de identitate și să rămânem ”cetățeni călători”, posesori ai un document de călătorie, pentru că altfel autoritatea statului care trebuie să înregistreze schimbarea de domiciliul din registrele civile nu operează și astfel ni se restrâng drepturile civile consacrate, fiind vătămați de imposibilitatea întreprinderii unor fapte sau acte juridice atât pe teritoriul țării ai căror cetățeni suntem, cât și în țara gazdă, dar și în interiorul Uniunii Europene, sau oriunde în lume, în lipsa unui act de identitate.

    Nu putem fi lipsiți de posesia unui act de identitate național, eliberat de statul al cărui cetățeni suntem întrucât:

    1. La revenirea în țară, în România, noi subsemnații reclamanți, cetățeni români cu drepturi depline:

    – nu putem vota pe baza Pașaportului CRDS,

    – nu putem semna acte notariale, deci nu putem încheia nici un document în formă autentică,

    – nu putem participa la încheierea de acte succesorale,

    – nu putem închiria o locuință,

    – nu ne putem legitima cu Pașaportul CRDS în fața insțantelor de judecată,

    – nu ne putem asocia în cadrul societăților comerciale,

    – nu putem deschide conturi bancare,

    – nu putem nici să conducem vehicule în România pentru că Regulamentul de aplicarea a Codului rutier prevede obligativitatea prezentării la control, a actului de identitate,

    – nu ne putem căsători,

    – nu putem divorța,

    – în multe cazuri nu putem nici măcar să închiriem o mașină sau să ne cazăm la un hotel,

    și lista problemelor poate continua la nesfârșit.

    2. În țara de domiciliu, sau în Uniunea Europeană:

    a.) Problemele nu se rezumă doar la incomoditatea de a purta Pașaportul asupra noastră în permanență, spre și dinspre locul de muncă, la cumpărături, la piață, la pescuit, la plajă și oriunde ne deplasăm, pentru că oriunde în lume te afli, trebuie să deții un act de identitate asupra ta, să te poți legitima în fața autorităților. Astfel, suntem discriminați față de cetățenii țării gazdă, dar și față de cetățenii altor state care oferă resortisanților cărți de identitate naționale, unde este trecut sau nu, domiciliul din străinătate.

    b.) Nu putem călători în spațiul comunitar doar cu simpla Carte de identitate, drept comunitar recunoscut de Directiva 38/2004 și transpus în legislația națională prin art. 6^1 alin. 1 din Legea 248/2005, dar nu putem călători nici în interiorul statului de domiciliu în situația în care depunem pașapoartele la vreo ambasadă pentru obținerea unei vize. De exemplu, pentru USA, Rusia, China, unde avem afaceri, există o procedură birocratică pentru obținerea vizelor, situație în care am rămâne fără pașaport o perioadă de timp până la acordarea vizelor, deci fără nici un document care să ne ateste identitatea pe perioada în care Pașaportul se află în custodia ambasadei.

    Retragerea actului de identitate reprezintă în sine retragerea unor drepturi conferite de cetățenia română. Pe de altă parte, prevederea legală dată de art. 20 din OUG 97/2005 și art. 74 din HG 1375/2006, precum la întoarcerea în Romania putem obține Cărți de identitate provizorii, ne crează nu numai probleme, ci și sentimentul că suntem cetățeni români de ultima speță, care tânjim după mila statului român pentru a ne acorda temporar un act de identitate, pe o perioadă care va fi stabilită după bunul plac al unui funcționar care te privește cu interes, știind că vii din străinătate și ești la mâna acestuia. Trebuie să mai precizez că obținerea Cărții de identitate în România este o adevărată aventură, iar ultima Carte de identitate obținută de soția mea, după căsătorie, când și-a schimbat și numele de familie, a fost eliberată la mai mult de 4 săptămâni de la depunerea actelor și numai după intervenția șefului DGEPMB la care am fost în audiență pentru că altfel pierdeam biletele de avion cumpărate.

    Este umilitor și degradant pentru noi să fim tratați de propria țară ca niște expulzați, ca niște paria ai societății și să fim nevoiți să plecăm capul în fața unui funcționar pentru a obține prin bunăvoința acestuia, drepturile civile consacrate, provizoriu. Dacă suntem cetățeni ai acestei țări, de ce să solicităm acte de identitate provizorii doar pentru timpul șederii în propria țară, iar în rest să fim persoane fără drept la un act de identitate? Este sub demnitatea noastră să acceptăm acest tratament inuman din partea țării ai căror cetățeni suntem.

    Denumirea actului de identitate – ”Carte de identitate”, indiferent de traducere sau de denumirea documentului în orice alt stat, reprezintă acel document plastifiat care arată IDENTITATEA posesorului și nu numai domiciliu. Astfel, motivul invocat de autoritățile române respectiv de dispozițiile art. 34 alin. 6 din Legea 248/2006, este total împotriva oricărei logici juridice: ”Cetăţeanul român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate are obligaţia [..] să predea actul de identitate care atestă existenţa domiciliului în România [..]”.

    Ori Cartea de identitate este ACTUL DE IDENTITATE, nu este doar un document care atestă domiciliul în România, nu este o carte de imobil sau o adeverință de domiciliu. Cartea de identitate arată mult mai mult decât atât, arată informații personale despre persoană, numele și prenumele, data și locul nașterii, cetățenia, codul unic personal (CNP) și mai apoi domiciliul. Dar și așa, nu poți priva un individ de posesia actului de identitate, condiționat de locul de domiciliu.

    Legea 248/2006 preia cutume ale regimului comunist. Pașaportul CRDS a fost inventat de regimul comunist și a fost gândit ca o procedură de sancționare a ”trădătorilor de neam și țară”, a celor care au fugit de regimul comunist și care trebuiau pedepsiți în vreun fel. În acest fel s-au negat drepturile de cetățeni ai României și totodată ne-au pus cel puțin în imposibilitatea de a încheia anumite acte juridice pe teritoriul României, prin lipsa unui act de identitate.

    Cât despre obținerea unei Cărți de identitate provizorii, pe lângă faptul că ridică probleme tehnice, mai ridică și probleme de legalitate. Spre exemplu situația derizorie în care revin în țară cu ocazia decesului ultimului părinte. Pentru a încheia succesiunea la un birou notarial am nevoie de un act de identitate, deci Pașaportul CRDS este exclus, așa că trebuie să obțin o Carte de identitate provizorie în conformitate cu dispoziția 100% românească dată de art. 74 din HG 1375/2006 și art. 20 din OUG 97/2005. Pentru asta, pe lângă documentele pe care s-ar putea să nu le am asupra mea (cum ar fi certificatele de naștere și de căsătorie, fotografii de la înmormântare pot face) am nevoie de un titlu locativ sau de consimțământul găzduitorului. Însă găzduitorul tocmai ce a decedat și nu-și mai poate da consimțământul, iar titlul locativ l-aș putea obține abia după ce obțin Cartea de identitate provizorie. Dacă aș avea titlul locativ n-aș mai avea nevoie de Cartea de identitate provizorie, iar fără Cartea de identitate provizorie nu pot încheia succesiunea pentru a obține titlul locativ. În acest fel sunt nevoit să închiriez o locuință, însă fără un act de identitate nu pot semna un contract în formă autentică, așa trebuie să rog vreun vecin sau să mituiesc pe cineva să declare în fals în fața organului, că mă ia în spațiul locativ pentru a obține o Carte de identitate provizorie, știind că nu voi locui niciodată la acea persoană, sau la acea adresă, ci în casa părintească.

    Mai mult, circulația cetățenilor europeni în interiorul UE se face astăzi fără pașaport și fără ștampila autorităților de frontieră. Cum îl putem convinge sau determina pe funcționar să omită prevederea legală prevăzută de art. 74 din HG 1375/2006 lit. a) și să ne acorde Cartea de identitate provizorie?

    Aceeași procedură ar trebui să urmăm și în cazul în care am vrea să ne petrecem un concediu în România, dacă alegem să vizităm țara din confortul unui autoturism, fără a risca să fim sancționați cu amenzi contravenționale pentru lipsa prezentării actului de identitate la control. La intrarea în țară ar trebui să ne procurăm un ”domiciliu de ocazie”, să așteptăm câteva săptămâni la rând la Evidența Populației până când se procesează datele și ni se eliberează Cărțile de identitate provizorii și apoi să ne bucurăm de vacanța în România.

    Pare cinic, însă ăsta este tratamentul pe care îl obținem noi, cetățenii români cu drepturi depline în propria țară, pentru că nu avem dreptul la acte de identitate, nu pentru că nu am vrea să avem acte de identitate, ci pentru că România ne refuză acest drept și de aici toate implicațiile juridice aferente.

    Listele electorale ale Autorității Electorale Permanente de la ultimul referendum, au arătat că numărul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate a fost de doar 672.187 de cetățeni români au domiciliul în străinătate (http://www.roaep.ro/prezentare/stire/numarul-total-de-alegatori-inscrisi-in-registrul-electoral-la-data-de-2-octombrie-2018/), adică mult mai puțin decât românii stabiliți în Germania, în Spania, în UK, sau în Italia, evidența fiind bazată doar pe numărul pașapoartelor CRDS eliberate. Pe de altă parte estimările diverselor surse spun că în realitate sunt între 4 – 12 milioane de români cu domiciliul în străinătate.

    Aceste cifre ar trebui să vă arate dimensiunea fenomenului de declarare în fals a unui domiciliu în România de către cetățenii români cu domiciliul în străinătate, doar pentru a-și proteja drepturile civile, cu riscurile și implicațiile juridice aferente.

    Milioane de cetățeni născuți cu cetățenia română și care au domiciliul în străinătate, refuză să-și declare domiciliul real din străinătate pentru motivele arătate mai sus, unii dintre ei declarând în fals un domiciliu în România, deși nu mai au nici o locuință în co/proprietate sau chirie în România.

    Mai mult de un milion de cetățeni moldoveni au obținut cetățenia română și care de asemenea au declarat în fals un domiciliu în România, numai pentru a se putea bucura de avantajele Cărții de identitate românești și de apartenența României la Uniunea Europeană.

    https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/perchezitii-in-capitala-intr-un-dosar-urias-15-000-de-persoane-au-buletin-la-trei-adrese-din-sectorul-3.html

    https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/perchezitii-in-bucuresti-15-000-de-locatari-in-3-apartamente-1032742

    https://adevarul.ro/news/eveniment/perchezitii-capitala-persoane-primeau-straini-spatiu-cost-15000-indivizi-figureaza-domiciliul-trei-adrese-sectorul-3-1_5bed3fbcdf52022f757cd3c3/index.html

    https://www.gandul.info/stiri/15000-cetateni-republica-moldova-figureaza-domiciliul-trei-adrese-bucuresti-17653530

    Este regretabil faptul că MAE nu a depus nici un punct de vedere nici la Senat și nici la Camera Deputaților cu ocazia elaborării Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români x nr. 575/2017, dar m-aș bucura să știu că depuneți eforturi în acest sens și că, până când proiectul de lege va fi adoptat, se vor aduce îmbunătățiri, amendamente prin care cetățenilor români cu domiciliul în străinătate să li se recunoască statutul de cetățeni român și să aibă dreptul la o carte de identitate națională.

    Vă invităm să vă alăturați grupului de discuție și susținere inițiat pe Facebook la pagina https://www.facebook.com/groups/572886673068211.